ONG-ul Merci Charity Boutique a fost înființat prin 2014, iar Atelier Merci, care produce haine cu eticheta „Port cu mine o faptă bună”, a apărut anul următor. Tot profitul care se realizează din vânzarea articolelor de îmbrăcăminte și a sacoșelor susține cele două cabinete stomatologice mobile care colindă satele uitate ale României, împreună cu medici voluntari și rezolvă gratuit o parte din problemele dentare ale copiilor.
„Scopul nostru este unul social, nu punem foarte mult accent pe tendințe și pe designul produsului. Drept urmare, nu am vrea să dăunăm încercând a face bine. Am ales ca produsele pe care le realizăm în atelier, care sunt modalitatea noastră de a ne susține cauzele din asociație, să nu dăuneze, ci să fie etice. Încercăm ca atelierul să fie un exemplu, un mod de viață. Faptul că folosește materiale naturale, certificate, îți dă o siguranță legată de sănătatea ta. Și faptul că produsul, mai departe, are un ecou, pentru că 100% din profit se donează cauzelor asociației, îți dă și acea mândrie, pentru că produsul devine un stil de viață, nu este un produs ales pur și simplu dintr-o sută de umerașe. Ești mai conștient de ceea ce porți, ești mai responsabil”, spune Alina Țiplea în cadrul emisiunii „Green choice in local retail” realizată de Retail.ro.
Mai multe persoane au descoperit în pandemie atelierul din Capitală care face fapte bune, iar cele care au cumpărat au luat această decizie pentru materialele folosite: in, cânepă, bumbac și pentru certificatele care atestă originea materialelor și faptul că persoanele care au lucrat fie materialul, fie produsul muncesc în condiții normale și sunt plătite corect.
„Informarea și transparența cred că sunt foarte importante. De exemplu, noi, în atelier, atunci când oferim un produs, pe lângă modul în care îl ambalăm, oferim informații despre ambalaj, despre certificări, iar atunci când vei lua decizia dacă să iei produsul la 20 de lei sau la 100 de lei, cântărești puțin impactul alegerii pe care urmează să o faci. Cu cât informăm mai mult publicul, cu atât acesta va avea pretenții mai mari, ceea ce este normal, va dori să citească eticheta, să știe cum a fost fabricat produsul”, susține Alina.
De unde vine diferența între un tricou de 20 lei și unul de 100 lei?
Diferența mare între costul unui tricou dintr-un mare lanț comercial și prețul afișat de un brand local este generată de mai multe elemente: de la calitatea materialelor până la plata corectă a persoanei care a recoltat bumbacul, a celui care l-a transformat în material textil și până la cel care fabrică produsul final.
„Trebuie să începi să îți pui niște întrebări și asupra costurilor produselor, pentru că diferența uriașă între un tricou de 20 lei și unul de 100 de lei nu poate să fie doar reclama de la televizor. Am văzut recent o diferență între ce înseamnă să produci în masă versus producția sustenabilă. Era diferența cam de unu la patru. Costă mai mult dacă realizezi produsul aici, mai aproape, nu în Asia, pentru că plătești omul diferit, îi asiguri niște condiții civilizate, costă diferit materialul, pentru că știi cum a fost produs, nu are substanțe dăunătoare. Când începi să fii decent în calitatea materialelor și în plata oamenilor, atunci ajungi la costul real al unui produs”, explică Daniela Staicu.
'' Trebuie să începi să îți pui niște întrebări și asupra costurilor produselor. ''
La Atelier Merci, o parte din materiale sunt locale, dar cea mai mare cotă vine din Europa. Planul este de a face tranziția totală către materiale cu certificare, iar pentru acest lucru înseamnă că sunt în căutare continuă de furnizori și informează consumatorul, pentru a ajunge la stadiul în care piața va cere produsele. În plus, Merci Charity Boutique va deschide un shop în București în care va expune produsele fabricate, dar și alte produse în care să se regăsească misiunile și valorile lor.
Zâna Merciluță și ale sale cabinete stomatologice mobile
După ce au încercat să convingă autoritățile să facă legea pentru un cabinet medical mobil, acum a venit pasul următor: să convingă Ministerul Sănătății să includă serviciile oferite în contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar acestea să fie decontate.
„Timp de doi ani am bătut pe la ușile ministerelor ca să putem să facem un cadru legal pentru cabinetele mobile în România. Am realizat această misiune, dar nu este de ajuns. Trebuie să integrăm medicina mobilă în sistem. Noi încercăm să venim cu o abordare pentru cabinetele mobile ca fiind un înlocuitor pentru cabinetele școlare. Dar dacă nu e recunoscut cabinetul stomatologic ca parte din sistem, noi nu putem să decontăm serviciile oferite. Volumul de muncă este destul de mare și este nevoie de orice fel de susținere. Cabinetele medicale mobile ar trebui incluse în contractul cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății”, explică Alina și Daniela.
